The History of GUFI

La-nceput a fost METAFORA! In 2006, pe cand niciunul din membrii actuali nu era, nici macar Tavi nu era, prietena Lenus a raspandit textul lui Visniec, "Tara lui Gufi", peste membrii de atunci, care au citit si au indragit, apoi s-au uitat in jur si au gasit inspiratia "divina"... desigur, intamplarile nu s-au petrecut chiar asa... GUFI de atunci nu a avut parte de o nastere usoara si seamana doar la schelet cu cel de-acum, crescand ca Fat-frumos (in 4 ani cat altii in 10)!
De-atunci toate generatiile atelierului pana in 2010 i-au dat sa manance din imaginatia lor si au facut din spectacol un monstru (in sensul bun) pe care l-au impartit intre ei si care uneori tipa sa fie lasat afara (la auzul unui anumit ritm, de exemplu). Au inventat faze si scene transmise de la an la an si jucate cu ardoare pe o coloana sonora care ne da furnicaturi in toti muschii si incheieturile cand o auzim si nu ne lasa o clipa sa stam locului si sa nu-l invocam pe GUFI (vorba poetului "da' cine e pă primul loc?!"). Cei care au o parte din GUFI in ei sunt multi si numara: 2 GUFI, 3 ZENA, 2 MARTAFITA, 4 IOLA, 5 VAZATORI, 4 BUBI, 5 LULI si aproximativ 20 CIUFUCELE si CIUFUCEI... daaar un singur MACABRIL (vocea Andreei Sovan)!
A doborat recorduri, a fost vazut de insusi autorul, a creat replici memorabile (:)) la cat de longeviv e, mai tot spectacolul e memorabil pentru noi), a starnit hohote de ras si ropote de aplauze, a adus pe scena farame din lumea reala si a transmis un mesaj clar... nu exista "ultimul GUFI" pentru ca GUFI e in sufletul nostru, a sapat adanc si a ramas acolo si taaare ne temem ca nu are somnul lin si o sa vrea din nou pe scena...
...pana atunci insa il imbatam cu apa rece si ii zicem ca-l scoatem in lume LUNI, 7 iunie, ora 16:30 la Teatrul "Mihai Eminescu", in cadrul zilelor liceului "Mihai Eminescu". Ne luam tocurile si ochelarii si va aratam (poate pentru ultima data) spiritul viu a lui GUFI si ce poate face el din noi.